
Italienii de la Beretta, cel mai vechi producător de arme din lume, vor bani din creditele ieftine de circa 16,7 miliarde de euro pentru înarmare alocate României de UE prin programul Security Action for Europe (SAFE).
Armata României continuă achizițiile de tancuri americane Abrams, următoarele etape ale programului de înzestrare țintind vehicule, arme, muniții, echipamente, simulatoare și instruire în valoare totală de peste 8 miliarde dolari.
Autoritățile publice din cadrul Forțelor Sistemului Național de Apărare (MApN, MAI și serviciile de informații) ar putea căpăta posibilitatea legală de a angaja fiecare până la 10 oameni, care să se ocupe de achizițiile de armament ale României prin intermediul instrumentului UE de împrumut ″Acțiunea pentru securitatea Europei″ (SAFE), menit să consolideze industria europeană de apărare, inclusiv prin achiziții în comun ale mai multor state membre ale Uniunii, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.
Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre ale Alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare plasează România în fruntea topului european al poverii bugetare reprezentate de acest angajament, potrivit unei analize bazate pe statistici oficiale Eurostat, realizată de Monitorul Social, proiect al organizației nonguvernamentale Friedrich Ebert Stiftung România.
Rusia a invadat Ucraina în 2022 și s-a trezit că nu se confruntă doar cu rezistența ucraineană, ci și cu sprijinul masiv al Occidentului pentru Ucraina. Moscova nu vede acest sprijin ca un ajutor umanitar, ci ca o formă clară de participare indirectă la război. Principalii contributori la rezistența ucraineană sunt Franța și Germania. România face și ea parte dintre țările care ajută curent Ucraina.
În prezent, fiecare membru NATO cheltuiește mai puțin pentru armată decât pentru sănătate sau educație. Totuși, o țintă de 5% din PIB pentru apărare ar împinge 21 dintre ele să cheltuiască mai mult pe armată decât pe școli. Țările NATO au convenit oficial să își crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035.
Vehiculele vor fi livrate la Unitatea Militară 01145 din Roman, județul Neamț, parte a Bazei 3 Logistică ″Zargidava″ a Forțelor Armate ale României.
″Aliații NATO trebuie să își intensifice contribuțiile și să își crească cheltuielile pentru a face față noilor amenințări ale secolului XXI″.
România a intrat într-o „nouă eră a cheltuielilor europene pentru apărare”, a căror pondere în PIB ar urma să crească cu două treimi sau chiar mai bine de două ori în următorii trei ani, potrivit unor scenarii avansate de analiștii Băncii Comerciale Române.
Datele disponibile public arată că, în prezent, Forțele Aeriene Române dispun de un efectiv de 164 de aeronave.
Compania Națională Romtehnica, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MapN) și care acționează ca interfață între industria românească de apărare și partenerii externi ai acesteia, vrea să cumpere sisteme de război electronic în comunicații în valoare totală estimată de aproape 1 miliard de lei.
Departamentul pentru Apărare de la Washington a selectat un număr de 9 companii (3 americane, 2 spaniole, 2 turcești și câte una din Germania și Grecia) care vor concura pentru adjudecarea fiecăreia dintre comenzile de lucrări aferente unui contract cu preț ferm fix în valoare totală de 250 de miliarde de dolari de construire de noi facilități militare în România și de reparații și mentenanță la unele dintre cele existente.
La summit-ul NATO de la Bruxelles din urmă cu 2 ani, statele membre ale Alianței au luat act de oferta României privind găzduirea unui comandament terestru NATO la nivel de corp de armată, iar în decembrie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al Alianței Nord-Atlantice.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei. Proiectul presupune edificarea de construcții cu o suprafață desfășurată de aproape 30 de hectare, drumuri, parcări și platforme în suprafață desfășurată de aproape 300 de hectare, precum și împrejmuiri în lungime de 7,5 hectare.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție care ar urma să fie eșalonată pe nu mai puțin de 20 de ani, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei, prevede un document aprobat astăzi în Guvern.
Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:
| 1 EUR | 5.0898 | +0.0004 | +0.01 % |
| 1 USD | 4.3493 | -0.0275 | -0.63 % |
| 1 GBP | 5.8179 | -0.0065 | -0.11 % |
| 1 CHF | 5.4515 | +0.0185 | +0.34 % |
Curs BNR oferit de cursvalutar.ro